am timp

Intro – Budapesta – Santiago
Vulcani și asado
Tara Lacurilor, parrilla, vino tinto și fabrici de ciocolată
Cerro Tronador
Galeria foto

Intro – Budapesta – Santiago

Mi se făcuse iar de o expediție în munți înalți. Să văd alte locuri, să umblu pe munti, să întâlnesc alți oameni, să mănânc alte mâncăruri, să aud altă limbă, să schimb trenuri și autobuse, să mă uit pe alte hărți. America de Sud era un loc spre care ținteam de ceva vreme, un loc care-mi suna mai exotic decât Himalaya si Tibetul cele aspre si înghețate. Anzii Cordilieri, Patagonia, Aconcagua, Å¢ara de foc, Altiplano… În tablou mai intrau gaucho, lame, deșerturi pietroase, trenuri cu aburi, păduri dese și turnuri țuguiate de stâncă cu zăpadă în vârf și la bază.

Vorbesc cu Cătă – care plecase în 2003 în Peru pentru 2 luni și rămăsese ‘în zonă’, prin America de Sud, 1 an jumătate. Avea să fie ghidu’ turei. Discuția se întâmpla prin vara din 2006 și viza sezonul de iarnă. Nu ne-a luat mult să stabilim Aconcagua,  Ojos del Salado și ceva munți de prin Nordul Patagoniei ca obiective alpine, pentru că iarna (noastră) e sezonul bun (vara lor) pentru ascensiuni în zonele respective.

Vulcanul Lanin (3747m) si padurea de araucaria, intre Chile si Argentina, la Nord de Tara Lacurilor

Read the rest of this entry »

Kathmandu
trekking in Langtang
note din Nepal
galeria foto

Kathmandu a fost primul oraș ‘altfel’ pe care l-am văzut. (până în 2005 umblasem doar puțin prin Europa de Vest și Sud-Vestul Rusiei.) Prima impresie: claxoane stridente, motociclete gălăgioase, forfoteală, ricșe, case înghesuite și majoritatea neterminate – în opinia mea – panouri cu reclame, multe, unele peste altele, cu orice. În zona veche, străzi înguste, înghesuială și mai mare, temple și altare la orice colt de stradă, valuri de muzică nepaleză după cum treceam pe lângă tarabele colorate, totul cuprins în arome necunoscute mie.

În afară de forfoteală și claxoane, ce mă loveau de la 1m de după colțul străzii, am simțit cel mai pregnant aromele de peste tot. Gălăgia și înghesuiala ‘asiatică’ le mai văzusem și la televizor și live, în piața Aurora – o piață din Timișoara, ce se revărsa pe câteva străzi, unde țiganii vindeau haine second hand și bișnițarii marfă de la turci și gunoaie din Germania. (Îmi plăcea mult mai mult decât atmosfera impersonală și constipată din Mall.) Însă mirosurile de condimente amestecate, bețișoare aromate, jeg și fum de motociclete și lumânări erau ceva nou, ce se completa firesc cu căldura umedă, forfoteala de pe străzile înguste, aspectul clădirilor vechi și mulțimea de temple vii.

Am simțit că sunt într-o călătorie, în altă lume, m-am relaxat, m-am umplut de poftă de a trăi cât mai multe. ‘Hello Mister! Which country?! …’

Kathmandu - piata intre Thamel si Durbar

Read the rest of this entry »